S&P menține ratingul României la BBB minus, cu perspectivă negativă
Agenția păstrează România în categoria recomandată investițiilor, dar avertizează că blocajul politic, deficitul bugetar și dezechilibrul extern pot declanșa o retrogradare.
S&P Global Ratings a confirmat calificativele suverane ale României la BBB minus pentru datoria pe termen lung și A-3 pentru datoria pe termen scurt, menținând perspectiva negativă. Decizia păstrează țara în categoria recomandată investițiilor, dar semnalul agenției rămâne sever: următoarea evaluare va depinde de aplicarea consolidării fiscale și de capacitatea autorităților de a limita dezechilibrele externe.
Calificativul BBB minus este ultima treaptă din categoria investment grade. Menținerea lui reduce riscul unei retrageri automate a investitorilor care nu pot deține obligațiuni speculative și evită o creștere bruscă a primei de risc. Perspectiva negativă arată însă că balanța riscurilor este înclinată spre retrogradare, nu spre îmbunătățire.
Potrivit analizei S&P Global Ratings, ratingul poate fi coborât dacă formarea unui guvern cu mandat deplin rămâne blocată suficient de mult încât să compromită reducerea deficitului în 2027 și 2028. O deteriorare suplimentară a balanței externe sau o nouă presiune energetică ar putea produce același rezultat. Perspectiva ar putea reveni la stabilă dacă deficitele bugetar și de cont curent se reduc în baza unui plan credibil pe termen mediu.
Agenția estimează o contracție economică de 0,5% în 2026 și o revenire de aproximativ 2,25% în 2027. Deficitul administrației publice este proiectat la 6,25% din PIB în acest an, 5,8% în 2027 și 5% în 2028. Datoria publică netă ar urma să urce la circa 60% din PIB în 2027, față de 52% la sfârșitul lui 2025.
Fondurile europene rămân principala apărare a investițiilor într-o perioadă de ajustare bugetară. S&P anticipează că România va absorbi peste 90% din granturile și peste 95% din împrumuturile disponibile prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Intrările totale de bani europeni sunt evaluate la aproximativ 3,5% din PIB în 2026, iar investițiile publice la 8,5% din PIB.
Există însă și un cost al întârzierilor politice. AGERPRES notează, pe baza raportului agenției, că România a pierdut 750 de milioane de euro din granturile PNRR după neadoptarea legii salarizării unitare. Acest episod arată că riscul de execuție nu este o formulare abstractă: amânarea reformelor poate reduce direct resursele disponibile pentru investiții.
Pentru companii și populație, ratingul influențează costul finanțării prin randamentele cerute statului. O primă de risc mai mare se transmite în dobânzile bancare și poate amâna investițiile private. Miza imediată este bugetul pentru 2027: veniturile trebuie estimate realist, cheltuielile curente controlate, iar cofinanțarea proiectelor europene protejată într-un context în care deficitul de cont curent este prognozat la 7,5% din PIB în 2026.