Dobânzile datoriei publice au ajuns la 3% din PIB
Costul finanțării a urcat peste deficitul pe care România urmărește să îl atingă la capătul consolidării fiscale, avertizează viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu.
Cheltuielile cu dobânzile datoriei publice sunt prevăzute în bugetul României la aproximativ 3% din produsul intern brut, un nivel mai mare decât deficitul la care statul își propune să ajungă după încheierea ajustării fiscale. Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu a prezentat comparația marți, la lansarea volumului «Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală».
În relatarea AGERPRES, oficialul băncii centrale a atras atenția că datoria s-a acumulat în ultimii ani într-un ritm de trei ori mai rapid decât înaintea pandemiei. Efectul nu se vede doar în soldul datoriei, ci și în factura anuală: banii plătiți creditorilor nu mai pot finanța simultan educația, sănătatea, apărarea sau investițiile publice.
Raportul Consiliului Fiscal privind traiectoria datoriei arată cât de dificilă este corecția. Pentru ca datoria să intre pe o traiectorie descendentă și deficitul ESA să coboare sub 3% din PIB, România ar trebui să treacă de la un deficit primar structural amplu la un excedent primar. Cu alte cuvinte, bugetul trebuie să genereze un surplus înainte de plata dobânzilor, nu doar să încetinească ritmul noilor împrumuturi.
Cosmin Marinescu a indicat trei direcții: reducerea diferenței dintre TVA datorată și TVA colectată, cheltuieli publice de calitate mai bună și folosirea investițiilor și fondurilor europene pentru a susține creșterea. Ajustarea bazată exclusiv pe taxe sau pe tăieri de investiții poate reduce activitatea economică și, implicit, baza din care statul își plătește obligațiile.
Pentru companii, dobânda suverană este un reper. Atunci când statul se finanțează scump, randamentele cerute pentru obligațiunile corporative și costurile creditelor tind să rămână ridicate. Investițiile cu marje mici sunt amânate, iar firmele își păstrează lichiditatea pentru perioade mai dificile. Efectul fiscal se transformă astfel într-o frână pentru economia privată.
Necesarul brut de finanțare al României a depășit 10% din PIB, potrivit viceguvernatorului BNR. Rezervele valutare oferă o marjă de siguranță, dar nu pot înlocui reducerea dezechilibrelor. Miza bugetului pentru 2027 va fi să convingă piețele că scăderea deficitului este durabilă, fără a sacrifica proiectele care pot ridica productivitatea și veniturile viitoare.