România · Industrie și economie circulară

observatoreconomic.ro · 10 octombrie 2026

Toate articolele

Două proiecte din România intră pe lista strategică a materiilor prime

Comisia Europeană a selectat o instalație de reciclare a bateriilor la Răcari și un proiect de procesare a magneziului.

Muncitori procesează module de baterii uzate într-o instalație de reciclare

Două proiecte dezvoltate în România au fost recunoscute de Comisia Europeană drept proiecte strategice pentru aprovizionarea cu materii prime critice. Unul vizează reciclarea bateriilor în județul Dâmbovița, iar celălalt procesarea magneziului.

Proiectul din Răcari este promovat de Eco Life Style și urmărește recuperarea cobaltului, litiului, manganului, grafitului și nichelului din baterii uzate. Toate sunt materiale folosite în lanțul european al bateriilor, unde cererea crește odată cu producția de vehicule electrice și sistemele de stocare.

Al doilea proiect este promovat de Verde Magnesium Industries și are ca obiect procesarea magneziului în România. Materialul este important pentru aliaje ușoare utilizate în industria auto, aerospațială și de apărare, iar oferta europeană este mult sub consum.

Cele două investiții apar în anexa deciziei adoptate de Comisie la 9 octombrie. Statutul strategic poate facilita coordonarea autorizării și accesul la finanțare, dar nu elimină obligațiile de mediu și nici riscul comercial al proiectelor.

În total, Comisia a selectat 46 de proiecte noi din 16 state membre, din 102 candidaturi. Opt sunt proiecte de extracție, 11 de procesare, 19 de reciclare, iar alte opt combină două etape ale lanțului valoric.

Noua listă acoperă 15 dintre cele 17 materii prime considerate strategice de Uniunea Europeană. Sunt incluse șapte proiecte pentru litiu, 12 pentru nichel, zece pentru cobalt, cinci pentru mangan și patru pentru grafit, alături de proiecte pentru magneziu, tungsten și pământuri rare.

Regulamentul european stabilește pentru 2030 ținte echivalente cu cel puțin 10% din consumul anual acoperit prin extracție în UE, 40% prin procesare și 25% prin reciclare. Obiectivul este reducerea dependenței de un număr mic de furnizori externi și protejarea sectoarelor industriale în cazul unor întreruperi comerciale.

Pentru România, valoarea economică va depinde de capacitatea proiectelor de a ajunge efectiv în exploatare și de a construi contracte cu fabricile europene. Reciclarea bateriilor poate păstra în economie materiale scumpe și poate reduce volumul de deșeuri periculoase, dar cere trasabilitate, tehnologie și un flux stabil de baterii colectate.