Global · Tehnologie

observatoreconomic.ro · 29 septembrie 2026

Toate articolele

Inteligența artificială concentrează 53% din investițiile globale de venture capital

Indicele global al inovării arată o revenire a finanțării și un record de 1.500 de miliarde de dolari pentru cercetarea corporativă, dar și o concentrare mai mare a capitalului.

Cercetători lucrează cu roboți și plachete semiconductoare într-un laborator

Inteligența artificială a atras 53% din valoarea globală a tranzacțiilor de venture capital în 2025 și 77% în prima jumătate a acestui an. Datele apar în Global Innovation Index 2026, publicat marți de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale, agenție specializată a ONU.

Raportul WIPO arată că finanțarea revine după perioada de recul, dar numărul tranzacțiilor a scăzut pentru al patrulea an consecutiv. Capitalul se concentrează în mai puține proiecte și în domenii care cer infrastructură costisitoare, echipe rare și acces la putere de calcul.

Cheltuielile companiilor pentru cercetare și dezvoltare au crescut în termeni reali cu 5,8% în 2025 și au atins 1.500 de miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum. Software-ul, inteligența artificială și cercetarea din apărare au fost principalele motoare ale avansului.

AGERPRES a remarcat că investițiile în inovare sunt relansate de AI, în timp ce start-up-urile de știință profundă au ajuns la o valoare cumulată de 7.600 de miliarde de dolari. Domenii precum biotehnologia, materialele avansate, semiconductorii și energia curată atrag capital pentru produse care necesită ani de cercetare înainte de comercializare.

Clasamentul inovării continuă să fie condus de Elveția, Suedia, Statele Unite, Coreea de Sud și Singapore. China, India, Vietnam, Turcia, Filipine, Maroc și Indonezia sunt între economiile care au urcat cel mai rapid în ultimul deceniu, semn că geografia inovării se lărgește chiar dacă finanțarea rămâne concentrată.

Pentru Europa Centrală și de Est, raportul pune în lumină diferența dintre cercetare și scalare. Universitățile pot produce rezultate competitive, dar companiile au nevoie de capital, achiziții publice și piețe suficient de mari pentru a transforma prototipurile în produse. Fără aceste verigi, investiția în cercetare creează proprietate intelectuală care este valorificată în alte centre financiare.

Concentrarea banilor într-un singur val tehnologic aduce și risc. Evaluările pot crește mai repede decât veniturile, iar proiectele din sănătate, climă sau industrie pot rămâne fără finanțare deși au valoare economică. Politica de inovare trebuie să păstreze concurența și diversitatea, nu să înlocuiască selecția pieței cu o nouă modă finanțată public.