România ar trebui să păstreze cel puțin 11 miliarde de euro pentru dezvoltarea regională
Programele pentru perioada 2028–2034 sunt pregătite înainte de bugetul final, cu accent pe energie locală, apă, mobilitate și proiecte mature.
România ar trebui să aloce cel puțin 11 miliarde de euro dezvoltării regionale în exercițiul financiar 2028–2034, a declarat Marcel Boloș, directorul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, potrivit AGERPRES. Suma reprezintă nivelul minim care ar păstra dimensiunea programelor actuale și capacitatea regiunilor de a finanța infrastructură și competitivitate.
Pregătirea viitoarelor programe a început în august 2025, înainte ca bugetul european și alocările naționale să fie definitive. Documentele sunt organizate în 12 capitole, iar dezbaterile publice sunt programate să înceapă în ianuarie 2027. Obiectivul este ca proiectele să fie suficient de mature pentru a putea intra în execuție de la 1 ianuarie 2028.
Printre prioritățile discutate se află comunitățile energetice din mediul rural, sistemele locale de termoficare, microhidrocentralele, rețelele de apă și canalizare și coridoarele mici de mobilitate. Aceste investiții au impact direct asupra costurilor firmelor și asupra capacității localităților de a atrage locuri de muncă.
Alocarea finală depinde de negocierea bugetului european și de contribuțiile pe care Guvernul le poate susține. O sumă nominală similară cu cea actuală ar cumpăra mai puține lucrări dacă prețurile materialelor și ale construcțiilor continuă să crească, ceea ce face importantă protejarea valorii reale a programelor.
În actualul exercițiu, întârzierile dintre aprobarea programelor, lansarea ghidurilor și semnarea contractelor au redus timpul efectiv de implementare. Pregătirea timpurie poate evita această problemă, dar numai dacă proiectele au terenuri, avize, studii și surse de cofinanțare clare.
Pentru economie, fondurile regionale contează fiindcă ajung la investiții mai mici decât marile proiecte naționale, dar distribuite în multe localități. Randamentul lor depinde de selecția proiectelor care reduc costuri și conectează activitatea economică, nu de viteza cu care sunt cheltuiți banii.
Un portofoliu pregătit înainte de 2028 ar permite și o selecție mai severă. Proiectele cu documentații complete pot fi comparate după efectul asupra productivității, al accesului la servicii și al investițiilor private atrase. În lipsa acestei discipline, presiunea de a absorbi fondurile favorizează lucrări ușor de contractat, dar cu utilitate economică modestă.